Editura Bestpublishing

Hotărârea Guvernului nr. 1447/2007
privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă

Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 823 din 03 decembrie 2007

  Având în vedere prevederile art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 759/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Sport, cu modificările şi completările ulterioare,
  în temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 18 alin. (1) lit. c) din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare,
  Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Se aprobă Normele financiare pentru activitatea sportivă, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 2. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 484/2003 pentru aprobarea Normelor privind reglementarea unor probleme financiare în activitatea sportivă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 12 mai 2003, precum şi alte dispoziţii contrare.

ANEXĂ 

                                                                                                             NORME 
                                                                                       financiare pentru activitatea sportivă 

                                                                                                             CAPITOLUL I 
                                                                                             Obiectul şi domeniul de aplicare

Art. 1. - Prezentele norme reglementează categoriile de cheltuieli specifice şi, după caz, cuantumurile acestora, ce se pot efectua pentru realizarea activităţii sportive, participanţii la acţiunile sportive, precum şi alte aspecte financiare ale activităţii sportive.
Art. 2. - (1) Prezentele norme se aplică de către autorităţile şi instituţiile administraţiei publice centrale, inclusiv instituţiile din subordinea acestora, care gestionează fonduri publice pentru activitatea sportivă, precum şi de către Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, de structurile sportive şi alte entităţi sportive de drept privat care beneficiază de sume de la bugetul de stat pentru finanţarea programelor/proiectelor sportive ale acestora.
(2) Entităţile prevăzute la alin. (1) se definesc împreună organizaţii sportive. 

                                                                                                             CAPITOLUL II 
                                                                                                                   Definiţii

Art. 3. - În înţelesul prezentelor norme, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. activitate sportivă - complex de acţiuni care au ca scop comun îndeplinirea unor obiective cu caracter sportiv. Categoriile de acţiuni care constituie activitatea sportivă sunt: acţiunile de pregătire sportivă, competiţiile sportive şi alte acţiuni sportive, denumite împreună acţiuni sportive;
2. acţiune de pregătire sportivă - acţiune sportivă desfăşurată în ţară sau în străinătate, realizată în baza unui program stabilit, sub supravegherea uneia sau mai multor persoane calificate, având ca scop dezvoltarea psihomotrică a individului şi participarea la competiţii sportive;
3. competiţie sportivă - acţiune sportivă organizată de structuri sportive şi/sau de alte entităţi competente, în baza unui regulament, care are ca obiective ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri şi/sau obţinerea victoriei;
4. competiţie sportivă internă - competiţie sportivă la care, conform regulamentului de desfăşurare, pot participa numai sportivi din cadrul structurilor sportive din România;
a) competiţie sportivă internă de nivel naţional - competiţie sportivă internă care are ca obiectiv stabilit prin regulamentul acesteia desemnarea unui câştigător la nivel naţional;
b) competiţie sportivă internă de nivel zonal sau interjudeţean - competiţie sportivă internă care are ca obiectiv stabilit prin regulamentul acesteia desemnarea unui câştigător la nivel zonal ori interjudeţean sau promovarea în eşalonul valoric superior;
c) competiţie sportivă internă de nivel judeţean - competiţie sportivă internă care are ca obiectiv stabilit prin regulamentul acesteia desemnarea unui câştigător la nivel judeţean sau promovarea în eşalonul valoric superior;
d) competiţie sportivă internă de nivel comunal, orăşenesc sau municipal - competiţie sportivă internă care are ca obiectiv stabilit prin regulamentul acesteia desemnarea unui câştigător la nivel comunal, orăşenesc sau municipal;
5. competiţie sportivă internaţională - competiţie sportivă la care, conform regulamentelor de desfăşurare, pot participa sportivi din cadrul unor organizaţii sportive din mai multe ţări;
6. alte acţiuni sportive - acţiuni care prezintă interes pentru activitatea sportivă, altele decât competiţiile sportive şi cele de pregătire sportivă, desfăşurate în ţară sau în străinătate, cum ar fi: congrese, conferinţe, simpozioane, seminarii, colocvii ori alte reuniuni, întâlniri de lucru, schimburi de experienţă, gale, expoziţii, cursuri şi stagii de practică şi specializare sau perfecţionare şi altele asemenea, precum şi acţiuni de cercetare, documentare, informare, promovare, consultanţă şi altele asemenea;
7. alimentaţie de efort - tip de alimentaţie specială, necesară compensării pierderilor de nutrienţi în urma efortului depus de sportivi în programele de pregătire şi de participare în competiţii;
8. susţinătoare de efort - substanţe sintetice sau naturale cu efecte ergo- sau profotrope utilizate în vederea reechilibrării biologice a sportivilor. Acestea au scop profilactic, curativ şi accelerează refacerea după efort, contribuind indirect la susţinerea biologică a efortului următor; substanţe care nu sunt incluse pe lista substanţelor interzise întocmită de Agenţia Mondială Antidoping (WADA);
9. antrenor sau profesor care a selecţionat şi promovat - persoană calificată care se ocupă de selecţia şi pregătirea de bază a sportivilor dintr-o ramură sportivă, asigurând promovarea acestora în cadrul sistemului ierarhic de evaluare sportivă, de la un nivel scăzut al aptitudinilor şi abilităţilor sportive spre înalta performanţă sportivă. Activitatea acestora trebuie evidenţiată de cluburile sportive şi confirmată de federaţia sportivă naţională de specialitate;
10. profesor care a depistat - persoană calificată, încadrată într-o unitate sau instituţie de învăţământ, care în cadrul activităţii didactice a identificat o persoană tânără cu potenţial pentru înalta performanţă sportivă şi a recomandat-o unui club sportiv în vederea legitimării. Activitatea sa trebuie evidenţiată de cluburile sportive şi confirmată de federaţia sportivă naţională de specialitate;
11. personal din cadrul federaţiilor - orice persoană care îndeplineşte o funcţie oficială în cadrul unei federaţii sportive, confirmată de organul abilitat;
12. organizaţii sportive - persoane juridice de drept public ori privat care, potrivit actului de înfiinţare sau statutului, pot organiza, participa şi/sau finanţa, după caz, acţiuni sportive. 

                                                                                                             CAPITOLUL III 
                                                                                            Participanţii la acţiunile sportive

A. La acţiunile de pregătire sportivă interne şi internaţionale
Art. 4. - (1) Acţiunile de pregătire sportivă se aprobă de conducerea organizaţiilor sportive care le organizează.
(2) La acţiunile prevăzute la alin. (1) pot participa:
a) sportivi;
b) antrenori;
c) medici, asistenţi medicali, maseuri, fizioterapeuţi, cercetători, operatori video, alţi specialişti care contribuie la realizarea pregătirii.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) pot beneficia pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă de aceleaşi drepturi ca şi sportivii, cu excepţia cazurilor în care acţiunile sunt organizate în localităţile în care îşi au domiciliul aceste persoane şi organizatorii au stabilit să nu locuiască cu sportivii cantonaţi, situaţie în care vor beneficia de una sau două mese pe zi, după caz.
(4) Numărul, structura şi componenţa nominală ale participanţilor la acţiunile de pregătire sportivă se stabilesc de organizaţiile sportive organizatoare, în funcţie de ramura de sport, de scopul şi importanţa acţiunii şi de resursele financiare prevăzute în buget.
Art. 5. - Pe durata acţiunilor de pregătire sportivă desfăşurate în altă localitate decât în cea de domiciliu, la care participă sportivi elevi, pentru asigurarea pregătirii şcolare a acestora pot participa şi cadre didactice, într-un program stabilit în comun de federaţia sportivă naţională şi conducerea unităţii de învăţământ; cadrele didactice beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi sportivii.
B. La competiţiile sportive şi la alte acţiuni sportive interne şi internaţionale
Art. 6. - (1) La competiţiile sportive interne şi internaţionale, în afară de sportivi, pot participa antrenori, medici, asistenţi medicali, fizioterapeuţi, operatori video, alţi specialişti, precum şi alte persoane din cadrul autorităţii, instituţiei sau structurii sportive participante ori din afara acesteia, care contribuie la asigurarea condiţiilor tehnice şi administrative necesare efectuării deplasării, participării sportivilor în competiţie şi realizării obiectivelor propuse.
(2) Sportivii şi celelalte persoane care participă la competiţiile sportive alcătuiesc delegaţia sportivă a organizaţiei sportive pe care o reprezintă.
(3) Numărul, structura şi componenţa nominală ale delegaţiei sportive care participă la competiţii sportive şi perioada de deplasare a acesteia se stabilesc de organizaţia sportivă pe care o reprezintă, în raport cu regulamentul competiţiei, necesităţile concrete de îndeplinire a obiectivelor stabilite şi cu încadrarea în fondurile prevăzute în buget.
Art. 7. - La celelalte acţiuni sportive interne şi internaţionale prevăzute de prezentele norme, numărul, structura şi componenţa nominală ale participanţilor se stabilesc, după caz, de organizaţia sportivă organizatoare sau participantă la acţiune, în raport cu regulamentele ori condiţiile de participare comunicate de organizatori, scopul şi obiectivele acţiunii şi prevederile bugetare aprobate cu această destinaţie.
Art. 8. - Numărul arbitrilor la competiţiile sportive interne şi internaţionale se stabileşte de federaţiile sportive naţionale, respectiv de federaţiile sportive internaţionale, conform regulamentelor proprii. 

                                                                                                             CAPITOLUL IV 
                                                       Categoriile de cheltuieli ce pot fi efectuate pentru realizarea acţiunilor sportive 

                                                                                                             SECŢIUNEA 1 
                                                                                                     Cheltuieli de transport

Art. 9. - (1) Transportul participanţilor la acţiunile sportive organizate în ţară, în altă localitate decât cea în care îşi au domiciliul aceştia, se poate efectua, după caz:
a) cu orice fel de tren, clasa a II-a pe distanţe de până la 300 km şi clasa I pe distanţe mai mari de 300 km; utilizarea vagonului de dormit este permisă şi se pot deconta cheltuielile aferente numai în cazul călătoriilor efectuate pe distanţe mai mari de 300 km şi pe timp de noapte;
b) cu mijloace de transport auto ale entităţilor organizatoare sau participante;
c) cu mijloace de transport în comun;
d) cu mijloace de transport auto închiriate, respectiv microbuze, autocare şi altele asemenea;
e) cu avionul, clasa economică;
f) cu navele de călători, după tariful clasei I;
g) cu autoturismul proprietate personală, în condiţiile legii.
(2) La acţiunile de pregătire sportivă care se desfăşoară în localitatea în care îşi au domiciliul, sportivii pot beneficia de decontarea cheltuielilor de transport efectuat cu mijloacele de transport în comun de la locul de domiciliu la locul de desfăşurare a acţiunii de pregătire, pe baza legitimaţiilor de călătorie sau a abonamentului.
(3) Transportul participanţilor de la locul de cazare la locul de desfăşurare a acţiunii se poate face cu mijloace de transport auto proprii, închiriate, cu autoturisme proprietate personală sau cu mijloace de transport în comun, în condiţiile legii. 
Art. 10 - Pentru deplasarea participanţilor la acţiunile sportive organizate în străinătate, entităţile trimiţătoare pot efectua cheltuieli privind transportul acestora, astfel:
a) cu avionul, la clasa economică;
b) cu trenul, inclusiv cu vagonul de dormit;
c) cu mijloace de transport auto închiriate sau proprii ale entităţilor trimiţătoare;
d) cu autoturismul proprietate personală, în condiţiile legii;
e) cu navele de călători, după tariful clasei I.
Art. 11. - (1) La acţiunile sportive organizate în ţară şi în străinătate se pot deconta drept cheltuieli de transport şi:
a) taxele pentru trecerea podurilor;
b) taxele de traversare cu bacul;
c) taxele de aeroport, gară, aerogară sau port;
d) alte taxe privind circulaţia pe drumurile publice, prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare;
e) costul tichetelor pentru rezervarea locurilor, costul suplimentelor de viteză, precum şi comisioanele percepute de agenţiile de voiaj;
f) taxele percepute suplimentar pentru bagajele constând din materiale şi echipament sportiv, aparatură medicală şi altele asemenea.
(2) La acţiunile sportive interne şi internaţionale se mai pot efectua cheltuieli privind:
a) transportul materialelor şi echipamentelor sportive, al medicamentelor şi aparaturii medicale necesare sportivilor şi personalului tehnic pentru efectuarea pregătirii şi/sau participării la competiţia sportivă;
b) transportul documentaţiilor, al altor materiale necesare îndeplinirii acţiunii;
c) transportul pe destinaţia dus-întors dintre aeroport sau gară şi locul de cazare. 

                                                                                                             SECŢIUNEA a 2-a 
                                                                                                           Cheltuieli de cazare

Art. 12. - (1) Cazarea participanţilor la acţiunile de pregătire sportivă organizate în ţară şi la competiţiile sportive interne se poate face, după caz:
a) în unităţile de cazare pentru sportivi;
b) în cămine şcolare sau studenţeşti;
c) în locuinţe închiriate, în condiţiile legii;
d) în moteluri, campinguri sau în hoteluri până la categoria 3 stele inclusiv.
(2) Cazarea participanţilor la competiţiile sportive şi la alte acţiuni sportive internaţionale organizate în ţară se poate face în hoteluri până la categoria 5 stele inclusiv, în funcţie de nivelul, importanţa şi/sau regulamentul competiţiei, după caz.
(3) La acţiunile sportive organizate în străinătate cazarea participanţilor se face, după caz:
a) în hotelurile în care au loc acţiunile sportive, la tarifele practicate de acestea, pe baza comunicării primite din partea organizatorilor;
b) în alte hoteluri sau spaţii de cazare, cu încadrarea în plafoanele de cazare stabilite prin dispoziţiile legale în vigoare privind deplasarea personalului român în străinătate.
(4) În cazuri temeinic justificate, conducătorul entităţii trimiţătoare poate aproba, pe baza documentelor justificative, plata cheltuielilor de cazare peste plafoanele prevăzute de normele legale specifice în vigoare, în limita prevederilor bugetare aprobate.
(5) În cheltuielile de cazare se includ, pe lângă tarif sau chirie, eventualele taxe obligatorii pe plan local, precum şi costul micului dejun, atunci când acesta este inclus în tarif. 

                                                                                                             SECŢIUNEA a 3-a 
                                                                                                            Cheltuieli de masă

Art. 13. - (1) Cheltuielile zilnice de masă pentru acţiunile sportive organizate în ţară se diferenţiază pe categorii de acţiuni, după cum urmează:
Tabel pt reprezentarea acestora
(2) La încheierea competiţiilor sportive şi a altor acţiuni sportive internaţionale desfăşurate în ţară se poate organiza şi finanţa o masă oficială cu sportivii, antrenorii, arbitrii şi oficialii participanţi, precum şi cu alte persoane care au contribuit la organizarea acţiunii, în limita sumei de 90 lei de persoană. În această situaţie, suma prevăzută pentru masa de seară sau de prânz, după caz, nu se mai foloseşte. În cadrul meselor oficiale se pot deconta şi băuturi alcoolice.
(3) La competiţiile sportive organizate în ţară organizatorii pot asigura sportivilor băuturi răcoritoare în sumă de până la 5 lei/persoană/joc sau reuniune.
(4) La acţiunile de pregătire sportivă şi la competiţiile sportive sunt interzise includerea şi decontarea în cadrul cheltuielilor de masă a băuturilor alcoolice.
(5) La acţiunile sportive organizate în străinătate se pot efectua cheltuieli zilnice de masă pentru participanţi până la nivelul diurnei în valută prevăzute de dispoziţiile legale în materie pentru fiecare ţară în care are loc deplasarea.
(6) Perioada pentru care se acordă diurna în valută se determină în condiţiile legii.
(7) În situaţia în care cheltuielile de masă la acţiunile sportive desfăşurate în străinătate se asigură de către partenerii externi, participanţii la aceste acţiuni pot beneficia de până la 50% din diurna stabilită pentru ţara în care are loc deplasarea.
(8) Prevederile alin. (7) se aplică şi în situaţia în care cheltuielile de întreţinere şi cazare a participanţilor în străinătate se asigură din sumele plătite organizatorilor de către entităţile participante, la nivelul comunicat de aceştia.
(9) În cazul deplasării în străinătate cu trenul sau cu mijloace de transport auto delegaţiile sportive române beneficiază de masă la nivelul limitelor prevăzute la alin. (1), numai pe durata călătoriei pe teritoriul României.
(10) Cheltuielile zilnice de masă prevăzute în prezentul articol reprezintă limite maxime. Cuantumul efectiv al acestora se aprobă de conducerea organizaţiei sportive, în funcţie de specificul ramurii de sport, de valoarea sportivilor, de unitatea la care li se asigură masa, în limita prevederilor bugetare aprobate. 

                                                                                                             SECŢIUNEA a 4-a 
                                                                                             Cheltuieli privind alimentaţia de efort

Art. 14. - (1) Pentru asigurarea unei alimentaţii corespunzătoare efortului depus în pregătire, sportivii pot beneficia de alimentaţie de efort - în alimente -, acordată după cum urmează:
a) de către federaţiile sportive naţionale sau cluburile sportive, pentru sportivii din loturile olimpice şi naţionale, la toate categoriile de vârstă - până la 700 lei lunar/persoană;
b) de către direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti sau cluburile sportive, pentru ceilalţi sportivi legitimaţi din secţiile cluburilor, la toate categoriile de vârstă - până la 450 lei lunar/persoană.
(2) Criteriile de acordare se stabilesc, după caz, de federaţiile sportive naţionale, de direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti şi de cluburile sportive, în raport cu performanţele realizate de sportiv şi cu obiectivele asumate de acesta.
(3) Alimentaţia de efort se acordă, pentru aceeaşi perioadă, de către o singură structură sportivă sau de către direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti.
Art. 15. - Pe perioada acţiunilor de pregătire sportivă la care se alocă cheltuieli de masă pentru minimum două mese pe zi, structurile sportive şi direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti nu pot acorda alimentaţie de efort.
Art. 16. - Cluburile sportive care au echipe sau grupe de copii şi juniori pot acorda acestora în ziua antrenamentului, pentru compensarea efortului depus, alimente constând în produse lactate, fructe, miere sau alte produse cu efect nutritiv similar, în limita sumei de până la 7 lei/sportiv. 

                                                                                                             SECŢIUNEA a 5-a 
                                                                              Cheltuieli privind plata arbitrilor, medicilor şi a altor persoane

Art. 17. - (1) Organizaţiile sportive care organizează competiţii sportive interne şi internaţionale pot finanţa, pentru arbitrii şi oficialii delegaţi la acestea, cheltuieli privind indemnizaţia de arbitraj în limitele următoare:
Tabel
(2) Indemnizaţia de arbitraj se poate acorda pe meci sau reuniune, după caz, nivelul acesteia fiind:
a) pentru arbitrul principal, 100% din sumele prevăzute la alin. (1);
b) pentru arbitrul secund, 75% din indemnizaţia arbitrului principal.
(3) Pentru activitatea de secretariat desfăşurată înainte, în timpul sau după derularea competiţiei, la ramurile de sport la care se justifică, pot fi plătite 2-4 indemnizaţii la nivelul unui arbitru secund, în funcţie de nivelul competiţiei.
(4) Medicii pot primi 100% din indemnizaţia de arbitraj prevăzută pentru arbitrii principali, iar asistenţii medicali 75% din indemnizaţia medicilor.
(5) În cazul în care arbitrii participanţi la o competiţie sportivă nu se pot deplasa la locul de servire a mesei din cauza programului de desfăşurare a acesteia, ei pot beneficia de acordarea alocaţiei de masă în numerar, cu încadrarea în limitele prevăzute de prezentele norme, impozitată în conformitate cu prevederile legale. 

                                                                                                             SECŢIUNEA a 6-a 
                                          Cheltuieli privind asigurarea persoanelor, a materialelor şi a echipamentului sportiv şi a altor bunuri

Art. 18. - Cheltuielile privind asigurările pentru accidente ale persoanelor, precum şi pentru asigurarea materialelor şi echipamentelor sportive, a mijloacelor de transport şi a altor bunuri necesare realizării acţiunilor sportive pot fi efectuate astfel:
Tabel 

                                                                                                             SECŢIUNEA a 7-a 
                                                                       Cheltuieli pentru achiziţionarea de materiale şi echipament sportiv

Art. 19. - Pentru realizarea acţiunilor sportive se pot efectua cheltuieli pentru achiziţionarea de instalaţii şi materiale sportive, echipament sportiv de pregătire şi competiţie, ţinuta de reprezentare, după caz, în limita fondurilor prevăzute în buget. 

                                                                                                             SECŢIUNEA a 8-a 
                                                                                            Cheltuieli medicale şi pentru controlul doping

Art. 20. - (1) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi federaţiile sportive naţionale pot să procure pentru sportivii din loturile olimpice şi naţionale vitamine, susţinătoare de efort şi medicamente, în baza prescripţiei medicale, pentru perioada acţiunilor de pregătire sportivă a acestora şi a competiţiilor sportive ale căror cheltuieli de participare sunt finanţate de acestea, în limita bugetului aprobat în acest scop, astfel:
a) vitamine şi susţinătoare de efort, în sumă de până la 30 lei/zi pentru fiecare sportiv;
b) medicamente şi materiale sanitare, unguente şi produse pentru masaj utilizate în procesul de refacere şi recuperare, în sumă de până la 10 lei/zi pentru fiecare sportiv.
(2) Celelalte structuri sportive, precum şi direcţiile pentru sport judeţene şi a municipiului Bucureşti pot să procure, în baza prescripţiei medicale:
a) vitamine şi susţinătoare de efort, în sumă de până la 14 lei/zi pentru fiecare sportiv;
b) medicamente, materiale sanitare, unguente şi produse pentru masaj utilizate în procesul de refacere şi recuperare, în sumă de până la 6 lei/zi pentru fiecare sportiv, în cadrul prevederilor bugetare aprobate în acest scop.
Art. 21. - (1) Structurile sportive şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român pot efectua cheltuieli pentru asistenţă şi investigaţii medicale, respectiv rezonanţă magnetică, tomografie computerizată, coronarografie, scintigrame cu raze, izotopi şi altele asemenea, privind starea de sănătate a sportivilor de performanţă, precum şi pentru realizarea intervenţiilor chirurgicale şi a tratamentelor postoperatorii ale acestora, astfel:
a) Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, pentru sportivii loturilor olimpice;
b) federaţiile sportive naţionale, pentru sportivii loturilor naţionale;
c) celelalte structuri sportive, pentru sportivii legitimaţi.
(2) Organizaţiile sportive care au în administrare sau folosinţă baze sportive pot efectua cheltuieli pentru dotarea cabinetelor medicale cu medicamente, materiale şi aparatură sanitară şi de refacere după efort, pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă, şi a staţiilor doping cu echipamente de specialitate, în limita prevederilor bugetare aprobate în acest scop.
(3) Pentru realizarea controalelor doping, organizaţiile sportive pot efectua cheltuieli în lei, pentru testele efectuate în ţară, sau în valută, pentru cele impuse de reglementările internaţionale a fi efectuate în străinătate. 

                                                                                                             SECŢIUNEA a 9-a 
                                                                                                      Alte categorii de cheltuieli

Art. 22. - (1) Pentru organizarea, respectiv desfăşurarea acţiunilor sportive reglementate de prezentele norme, organizaţiile sportive pot efectua, după caz, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cheltuieli şi pentru:
a) servicii de închiriere de baze sportive, săli de conferinţă, spaţii, aparatură birotică şi alte bunuri necesare organizării acţiunilor;
b) refacere după efort, recuperare şi igienă personală, cum ar fi saună, masaj şi altele asemenea;
c) asigurarea serviciilor medicale, a ordinii publice şi a respectării normelor de pază şi protecţie contra incendiilor, la locul de desfăşurare a acţiunilor sportive;
d) achiziţionarea de panouri şi materiale publicitare, materiale pentru pavoazare, rechizite şi alte materiale consumabile, aranjamente florale;
e) taxe de înscriere şi/sau de participare la acţiunile sportive, taxe de organizare a acţiunilor, în condiţiile stabilite de organizatori;
f) obţinerea vizelor de intrare în ţările în care au loc acţiunile;
g) cheltuieli medicale pentru vaccinuri şi medicamente specifice unor ţări sau localităţi, cheltuieli pentru asigurarea medicală a persoanelor;
h) activităţi culturale;
i) plata lectorilor şi a translatorilor;
j) gustări, băuturi răcoritoare, cafea şi altele asemenea, în limita sumei de 13 lei/zi/persoană, în cazul acţiunilor sportive, altele decât cele de pregătire;
k) taxe de parcare şi servicii de protocol la acţiunile sportive internaţionale;
l) comisioane şi taxe bancare pentru obţinerea valutei.
(2) Pentru realizarea acţiunilor de cercetare, documentare, informare, promovare, consultanţă în domeniul sportului, pentru formarea şi perfecţionarea personalului de specialitate, precum şi a celorlalte acţiuni sportive, organizaţiile sportive, în limita prevederilor bugetare aprobate, mai pot efectua:
a) cheltuieli pentru studii de cercetare şi documentare în domeniul educaţiei fizice şi sportului;
b) cheltuieli pentru procurarea de cărţi şi alte publicaţii cu profil sportiv;
c) cheltuieli pentru traducerea, tipărirea, multiplicarea şi altele asemenea a materialelor de specialitate din domeniu;
d) cheltuieli pentru realizarea materialelor audiovideo metodice şi de promovare a activităţii sportive;
e) cheltuieli pentru servicii de consultanţă în domeniul sportului;
f) achiziţii de licenţe pentru software de bază şi upgrade, servicii de programare şi de întreţinere pentru aplicaţii software în domeniul sportului;
g) cursuri de formare şi perfecţionare a specialiştilor.
(3) Agenţia Naţională pentru Sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român şi federaţiile sportive naţionale pot efectua cheltuieli privind contribuţiile şi cotizaţiile anuale la organismele internaţionale cu profil sportiv la care sunt afiliate, conform normelor legale, respectiv regulamentelor acestora.
(4) Cluburile sportive deţinătoare de cai pot prevedea în buget cheltuieli pentru asigurarea hranei acestora, pentru medicamente, vitamine şi susţinătoare de efort.
(5) Pentru ramurile de sport individuale de luptă prin contact, structurile sportive pot efectua cheltuieli cu plata indemnizaţiei pentru parteneri, în limita sumei de 300 lei/meci.
Art. 23. - (1) La acţiunile sportive internaţionale, delegaţiilor sportive străine li se pot oferi cadouri, după cum urmează:
Tabel
(2) Costul materialelor de promovare a activităţii sportive, cum ar fi: tricouri, cravate, eşarfe, diplome, medalii, cupe, plachete, fanioane, insigne, brelocuri, afişe şi pliante şi altele asemenea nu se include în sumele prevăzute la alin. (1).
Art. 24. - (1) Cluburile sportive pot efectua încasări din transferul sportivilor proprii la alte cluburi sportive, în conformitate cu grilele sau normele de transfer ale federaţiilor sportive naţionale de specialitate.
(2) Cluburile sportive pot efectua plăţi pentru transferul de la alte cluburi al sportivilor, din veniturile proprii ale acestora, cu respectarea grilelor sau normelor de transfer prevăzute la alin. (1). 

                                                                                                             CAPITOLUL V 
                                                                                          Premii, indemnizaţii, prime şi alte drepturi

A. Premii pentru sportivi
Art. 25. - (1) Pentru performanţele deosebite obţinute în competiţii sportive, Agenţia Naţională pentru Sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, ministerele şi alte instituţii centrale care au în subordine structuri sportive pot acorda sportivilor, în funcţie de valoarea performanţei, de importanţa şi amploarea competiţiei, de contribuţia personală şi în limita bugetului aprobat, premii în lei şi/sau în obiecte, până la valoarea sumelor prevăzute în tabelul următor:
Tabel
(2) Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Sport, respectiv preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, poate aproba, pentru câştigarea titlului mondial sau european de seniori la probe olimpice, respectiv a locurilor I, II şi III la jocurile olimpice şi la jocurile paralimpice, suplimentarea cu 100% a premiului prevăzut la alin. (1).
(3) În cazul disciplinelor sportive individuale cu probe pe echipe, echipaje sau ştafete, precum şi la jocurile sportive, valoarea premiului prevăzut în prezentele norme este individuală.
Art. 26. - (1) Sportivii premiaţi de Agenţia Naţională pentru Sport sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, clasaţi pe primele 6 locuri la jocurile olimpice, jocurile paralimpice, campionatele mondiale şi europene, pot primi premii şi din partea:
a) cluburilor sportive de care aparţin, în limita prevederilor bugetare aprobate;
b) ministerelor şi a celorlalte instituţii centrale în a căror subordine se află cluburile de care aparţin sportivii premiaţi, în limita prevederilor bugetare aprobate.
(2) Premiile cumulate acordate sportivilor potrivit alin. (1) nu pot depăşi 50% din valoarea premiilor acordate de Agenţia Naţională pentru Sport sau de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român.
Art. 27. - La disciplinele sportive la care, pe baza rezultatelor obţinute de sportivi la probele individuale, se întocmesc, potrivit regulamentului de concurs, şi clasamente pe echipe, premierea sportivilor se face pentru fiecare performanţă obţinută.
Art. 28. - La disciplinele sportive la care, în conformitate cu regulamentul de concurs, sunt prevăzute probe pe echipe, separat de probele individuale, premierea sportivilor se face atât pentru performanţele obţinute la probele individuale, cât şi pentru cele obţinute în cadrul concursului pe echipe.
Art. 29. - (1) La jocurile sportive, în cadrul etapelor competiţiilor sportive interne de nivel naţional de seniori, cluburile sportive pot acorda premii astfel:
a) un premiu de până la 700 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în primul eşalon valoric al competiţiei;
b) un premiu de până la 500 lei/sportiv pentru meciurile câştigate în al doilea eşalon valoric al competiţiei.
Premiile se acordă diferenţiat, în funcţie de valoarea meciurilor şi de contribuţia fiecărui sportiv.
(2) Sportivii clasaţi pe locurile I, II şi III în competiţiile interne neprevăzute la art. 25 pot primi din partea organizatorilor un premiu în bani sau în obiecte, în valoare de până la 300 lei, 220 lei şi, respectiv, 150 lei/persoană.
Art. 30. - (1) Pentru realizarea unor recorduri omologate de forurile sportive abilitate se pot acorda premii în lei până la valoarea sumelor din tabelul următor:
Tabel
(2) Premiile pentru recordurile olimpice se finanţează din bugetul Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, cele pentru recordurile mondiale şi europene, din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Sport, iar cele pentru recordurile naţionale, din bugetul federaţiilor sportive naţionale.
(3) Cluburile sportive pot acorda sportivilor premii pentru realizarea de recorduri în limita a 50% din valoarea premiului acordat potrivit alin. (1), în limita prevederilor bugetare aprobate.
(4) Premiile pentru recorduri pot fi acordate numai după omologarea recordurilor de către forurile sportive abilitate.
Art. 31. - Premiile pentru locurile I-III la campionatele naţionale se pot acorda numai în baza criteriilor stabilite de clubul sportiv, în funcţie de valoarea performanţei.
B. Premii pentru antrenori, tehnicieni şi alţi specialişti
Art. 32. - (1) Antrenorii care au contribuit la realizarea performanţelor de către sportivi la jocurile olimpice, campionatele mondiale şi europene şi la alte competiţii prevăzute la art. 25, precum şi la realizarea recordurilor omologate prevăzute la art. 30 alin. (1) pot fi premiaţi, la propunerea federaţiilor sportive naţionale, în funcţie de:
a) valoarea performanţei obţinute de sportivi;
b) gradul de realizare a obiectivelor planificate;
c) durata participării acestora la pregătirea sportivului/sportivilor;
d) responsabilitatea avută în pregătirea sportivului, respectiv a sportivilor premiaţi, după caz.
(2) Nivelul maxim al premiului ce se poate acorda antrenorilor pentru performanţele obţinute de sportivi, inclusiv pentru recordurile realizate de aceştia, la una dintre competiţiile sportive prevăzute la art. 25, se stabileşte după cum urmează:
A. La disciplinele sportive individuale:
a) antrenorul care a pregătit un singur sportiv premiat poate primi un premiu al cărui cuantum este cel mult egal cu valoarea celui acordat sportivului premiat;
b) antrenorul care a pregătit mai mulţi sportivi premiaţi poate primi un premiu al cărui cuantum este cel mult egal cu valoarea cumulată a premiilor unitare ale sportivilor pregătiţi.
La disciplinele sportive individuale olimpice, la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea persoanelor respective se face astfel:
a) antrenorul principal - un premiu compus din valoarea cea mai mare a unui premiu, cumulat cu valoarea fiecăruia dintre celelalte premii obţinute de către sportivii pregătiţi;
b) antrenorii secunzi - câte un premiu de până la 75% din valoarea premiului acordat antrenorului principal, în raport cu contribuţia adusă la obţinerea rezultatelor.
La disciplinele sportive individuale neolimpice la care pregătirea este asigurată de mai mulţi antrenori, iar competiţia se desfăşoară pe mai multe probe la care se întocmesc clasamente oficiale separate, premierea persoanelor respective se face în limita sumei totale a premiilor unitare acordate pentru fiecare probă. Cuantumul premiului ce se acordă fiecărui antrenor se stabileşte în funcţie de contribuţia acestuia la obţinerea rezultatelor.
La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale olimpice antrenorul poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete un premiu al cărui cuantum este cel mult egal cu valoarea premiului individual acordat unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost asigurată de mai mulţi antrenori, premierea persoanelor respective se face astfel:
a) antrenorul principal - un premiu compus din valoarea premiului individual cel mai mare acordat unui sportiv, cumulat cu 50% din valoarea fiecăruia dintre celelalte premii unitare acordate pentru probele respective.
b) antrenorii secunzi - câte un premiu de până la 75% din valoarea premiului acordat antrenorului principal, în raport cu contribuţia la obţinerea rezultatelor.
La probele pe echipe, echipaje sau ştafete din cadrul disciplinelor sportive individuale neolimpice, antrenorul poate primi, pentru fiecare probă pe echipe, echipaje sau ştafete, un premiu al cărui cuantum este cel mult egal cu valoarea premiului individual acordat unui sportiv la proba respectivă. În cazul în care pregătirea a fost asigurată de mai mulţi antrenori, premiul respectiv se împarte între aceştia, în raport cu contribuţia fiecăruia la obţinerea performanţelor.

Citeste mai departe Partea a II-a