Editura Bestpublishing

Ministerul Sănătăţii

  Ordinul nr. 1162/2010
pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul

Publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 631 din 08 septembrie 2010

Văzând Referatul de aprobare al Direcţiei asistenţă medicală nr. Cs.A./9.066 din 25 august 2010,având în vedere prevederile art. 22 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul sănătăţii emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă Normele minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, prevăzute în anexa ce face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - În sensul prezentului ordin, conducătorii auto se clasifică în două grupe:
a) grupa 1: conducători auto ai autovehiculelor din categoriile A, A1, A2, AM, B, B1 şi BE;
b) grupa 2: conducători auto ai autovehiculelor din categoriile C, CE, C1, C1E, D, DE, D1 şi D1E.
Art. 3. - Examinarea medicală în vederea obţinerii permisului de conducere a unui autovehicul sau pentru schimbarea acestuia se realizează astfel:
a) candidaţii pentru obţinerea permisului de conducere a autovehiculelor prevăzute în grupele 1 şi 2 sunt obligaţi să efectueze un examen medical în scopul depistării uneia sau mai multor afecţiuni prevăzute în normele minime cuprinse în anexă;
b) candidaţii pentru obţinerea permisului de conducere a autovehiculelor sunt obligaţi să efectueze examinările medicale înainte de eliberarea iniţială a permisului de conducere; ulterior, conducătorii auto sunt obligaţi să efectueze examinările medicale ori de câte ori permisul de conducere este reînnoit, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.
Art. 4. - La data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentului ordin, se abrogă Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 87/2003 pentru aprobarea listei afecţiunilor medicale incompatibile cu calitatea de conducător de autovehicule sau tramvaie şi a listei substanţelor cu efect psihoactiv, contraindicate conducătorilor de autovehicule şi tramvaie (produse sau substanţe stupefiante ori medicamente cu efecte similare acestora), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 7 martie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 5. - Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi unităţile de asistenţă medicală autorizate pentru examinarea ambulatorie a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicule sau tramvaie vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    * Prezentul ordin transpune prevederile Directivei 2006/126/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 2006 privind permisele de conducere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 403 din 30 decembrie 2006, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/113/CE a Comisiei din 25 august 2009, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 223 din 26 august 2009.

ANEXĂ

NORME MINIME
privind aptitudinile fizice şi mentale necesare
pentru conducerea unui autovehicul

1. Vederea
1.1. Toţi solicitanţii unui permis de conducere trebuie să se supună unui examen corespunzător pentru a se asigura că au acuitatea vizuală necesară pentru conducerea unui autovehicul.
1.2. Dacă există motive de îndoială cu privire la acuitatea vizuală a solicitantului, acesta este examinat de o unitate de asistenţă medicală autorizată. La examinarea respectivă se acordă o atenţie deosebită următoarelor:
a) acuitatea vizuală;
b) câmpul vizual;
c) capacitatea vizuală în condiţii de luminozitate redusă;
d) sensibilitatea la lumină puternică şi contraste;
e) diplopia;
f) alte afecţiuni oculare care periclitează conducerea în condiţii de siguranţă.
1.3. În cazul conducătorilor auto şi al candidaţilor la obţinerea permisului de conducere a unui autovehicul prevăzut în grupa 1, permisul poate fi acordat în "condiţii excepţionale" atunci când standardele de câmp vizual şi de acuitate vizuală nu pot fi respectate; în aceste cazuri, conducătorul auto şi candidaţii la obţinerea permisului de conducere a unui autovehicul trebuie să se supună unui examen medical efectuat de o unitate de asistenţă medicală autorizată, pentru a demonstra că funcţia vizuală nu este afectată şi în alte moduri (inclusiv sensibilitatea la lumină puternică şi contrast şi vederea în condiţii de luminozitate redusă). Conducătorul auto sau solicitantul trebuie să se supună şi unei probe practice pozitive efectuate de o unitate de asistenţă medicală autorizată.
1.4. Grupa 1
1.4.1. Persoanele care solicită un permis de conducere sau reînnoirea acestui permis trebuie să aibă o acuitate vizuală binoculară, dacă este necesar, cu lentile de corecţie, de cel puţin 0,5, când se utilizează ambii ochi.
În plus, câmpul vizual orizontal trebuie să fie de cel puţin 120 de grade, extensia trebuie să fie de cel puţin 50 de grade la stânga şi la dreapta şi de 20 de grade ascendent şi descendent. Nu trebuie să existe deficienţe pe o rază de 20 de grade faţă de axul central.
Atunci când se detectează sau se declară o afecţiune oculară evolutivă, se pot emite sau reînnoi permise de conducere, cu condiţia ca solicitantul să efectueze unele examene periodice în cadrul unei unităţi de asistenţă medicală autorizate.
1.4.2. Persoanele care solicită un permis de conducere sau reînnoirea acestui permis şi care au pierdut în totalitate vederea la un ochi ori care utilizează doar un ochi (de exemplu în cazul diplopiei) trebuie să aibă o acuitate vizuală de cel puţin 0,5 cu lentile de corecţie, dacă este necesar. Unitatea de asistenţă medicală autorizată trebuie să certifice existenţa suficient de îndelungată a stării respective de vedere monoculară pentru a permite adaptarea şi că la ochiul respectiv sunt întrunite cerinţele stabilite la pct. 1.4.1.
1.4.3. După apariţia recentă a diplopiei sau după pierderea vederii la un ochi, trebuie să existe o perioadă de adaptare de minimum 6 luni, pe durata căreia se interzice conducerea autovehiculelor. După această perioadă, conducerea autovehiculului este permisă numai în urma unui aviz favorabil din partea specialiştilor oftalmologi şi a experţilor auto.
1.5. Grupa 2
1.5.1. Persoanele care solicită eliberarea permisului de conducere sau reînnoirea acestui permis trebuie să aibă acuitatea vizuală, cu lentile de corecţie, dacă este necesar, de cel puţin 0,8 la ochiul cel mai bun şi de cel puţin 0,1 la celălalt ochi. Dacă se utilizează lentile de corecţie pentru a obţine valori de 0,8 şi 0,1, acuitatea respectivă (0,8 şi 0,1) trebuie să se obţină fie prin corecţie cu ajutorul ochelarilor de maximum plus 8 dioptrii, fie cu ajutorul lentilelor de contact. Corecţia trebuie să fie bine tolerată.
1.5.2. În plus, câmpul vizual orizontal trebuie să fie de cel puţin 160 de grade la ambii ochi, extensia trebuie să fie de cel puţin 70 de grade la stânga şi la dreapta şi de 30 de grade ascendent şi descendent. Nu trebuie să existe deficienţe pe o rază de 30 de grade faţă de axul central.
1.5.3. Nu se emit şi nu se reînnoiesc permise de conducere pentru solicitanţii sau conducătorii auto care prezintă probleme în ceea ce priveşte sensibilitatea la contraste sau care suferă de diplopie.
1.5.4. După o pierdere importantă a vederii la un ochi, trebuie să existe o perioadă suficientă de adaptare de minimum 6 luni, pe durata căreia se interzice conducerea autovehiculelor. După această perioadă, conducerea se permite doar în urma unui aviz favorabil din partea specialiştilor oftalmologi şi a experţilor auto.
2. Auzul
Permisele de conducere auto pot fi eliberate sau reînnoite pentru candidaţii sau conducătorii auto din grupa 2 numai cu avizul unei unităţi de asistenţă medicală autorizate. Se acordă o atenţie deosebită examinării medicale, ţinându-se seama de posibilităţile de compensare.
3. Handicapul locomotor
3.1. Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite pentru candidaţii ori conducătorii auto care prezintă afecţiuni sau anormalităţi ale aparatului locomotor care fac periculoasă conducerea unui autovehicul.
3.2. Grupa 1
3.2.1. Eliberarea sau reînnoirea permiselor de conducere candidaţilor ori conducătorilor auto cu handicap fizic este posibilă, cu anumite restricţii, numai cu avizul unei unităţi de asistenţă medicală autorizate, acordat în urma evaluării medicale a afecţiunii sau anomaliei respective şi, în cazul în care este necesar, a efectuării unui test practic. De asemenea, avizul acordat trebuie să precizeze ce tip de modificare este necesară la vehicul şi dacă respectivul conducător auto trebuie să poarte un dispozitiv ortopedic, în măsura în care proba de verificare a aptitudinilor şi comportamentului demonstrează că, utilizând un astfel de dispozitiv, conducerea vehiculului nu ar fi periculoasă.
3.2.2. Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite pentru orice solicitant care prezintă o afecţiune progresivă, cu condiţia ca persoana cu handicap locomotor să fie examinată cu regularitate pentru verificarea capacităţii de conducere a autovehiculului în deplină siguranţă.
În cazul staţionării în evoluţie a handicapului locomotor, permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite fără efectuarea examinărilor medicale periodice.
3.3. Grupa 2
Unitatea de asistenţă medicală autorizată trebuie să ia în considerare riscurile şi pericolele suplimentare implicate de conducerea autovehiculelor prevăzute în această grupă.
4. Afecţiuni cardiovasculare
4.1. Orice afecţiune care poate expune candidatul pentru obţinerea primului permis de conducere sau conducătorul auto care solicită reînnoirea acestuia la deteriorarea bruscă a funcţionării sistemului cardiovascular de natură a provoca alterarea rapidă a funcţiilor cerebrale constituie un pericol pentru siguranţa rutieră şi este incompatibilă cu calitatea de conducător de autovehicule.
4.2. Grupa 1
4.2.1. Pentru candidaţii sau conducătorii auto prevăzuţi în grupa 1, permisele de conducere nu se eliberează şi nu se reînnoiesc în situaţiile în care aceste persoane prezintă tulburări grave ale ritmului cardiac.
4.2.2. Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite în cazul persoanelor care poartă stimulator cardiac numai cu avizul medical autorizat şi cu condiţia efectuării unor verificări medicale periodice.
4.2.3. Eliberarea sau reînnoirea permiselor de conducere auto pentru candidaţii ori conducătorii auto care suferă de tensiune arterială anormală este condiţionată de rezultatele altor examinări medicale, de eventuale complicaţii aferente şi de pericolul potenţial al acestora pentru siguranţa rutieră.
4.2.4. Permisele de conducere nu pot fi eliberate sau reînnoite, în general, persoanelor care prezintă angină pectorală de repaus sau la emoţie. Eliberarea sau reînnoirea permiselor de conducere oricărui candidat ori conducător auto care prezintă în antecedentele personale patologice un infarct miocardic se face numai cu avizul medical autorizat şi, în cazul în care este necesar, numai cu condiţia efectuării unor controale medicale periodice.
4.3. Grupa 2
Unitatea de asistenţă medicală autorizată trebuie să ia în considerare riscurile şi pericolele suplimentare implicate de conducerea autovehiculelor prevăzute în această grupă.
5. Diabetul zaharat
5.1. În sensul prezentelor norme minime, prin hipoglicemie acută se înţelege situaţia în care este necesar ajutorul unei alte persoane, iar prin hipoglicemie cronică se înţelege al doilea episod de hipoglicemie acută în decursul a 12 luni.
5.2. Grupa 1
5.2.1. Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite candidaţilor ori conducătorilor de autovehicule cu diabet zaharat. În cazul în care aceştia urmează un tratament medicamentos, eliberarea sau reînnoirea permiselor se face numai pe baza unui aviz medical autorizat şi, după caz, pe baza unor controale medicale periodice. Intervalul dintre examinări nu trebuie să depăşească 5 ani.
5.2.2. Nu se emit şi nu se reînnoiesc permise de conducere pentru solicitanţii sau conducătorii auto cu episoade repetate de hipoglicemie acută şi/sau care nu sunt deplin conştienţi de implicaţiile acesteia. Un conducător auto care suferă de diabet trebuie să demonstreze că înţelege riscurile hipoglicemiei şi că este capabil să ţină sub control aceste episoade.
5.3. Grupa 2
5.3.1. Conducătorilor auto care suferă de diabet zaharat li se pot emite sau reînnoi permisele de conducere. În cazul în care aceştia urmează un tratament medicamentos cu risc de inducere a hipoglicemiei (insulină şi unele antidiabetice orale), se aplică următoarele criterii:
a) în ultimele 12 luni nu s-a înregistrat niciun episod de hipoglicemie acută;
b) conducătorul auto este deplin conştient de implicaţiile hipoglicemiei;
c) conducătorul auto demonstrează că poate ţine sub control aceste episoade prin monitorizarea periodică a nivelului de glucoză din sânge, cel puţin de două ori pe zi şi atunci când intenţionează să conducă;
d) şoferul demonstrează că înţelege riscurile hipoglicemiei;
e) nu există alte complicaţii ale diabetului care ar putea afecta capacitatea de a conduce autovehicule.
În plus, în aceste cazuri, permisele se emit numai pe baza unui aviz al unei unităţi de asistenţă medicală autorizată şi a examinărilor medicale periodice care trebuie să aibă loc la intervale care să nu depăşească 3 ani.
5.3.2. Un episod de hipoglicemie acută în timpul orelor de activitate, chiar dacă nu este în legătură cu conducerea, trebuie raportat şi determină o reevaluare a capacităţii de a conduce autovehicule.
6. Afecţiuni neurologice
6.1. Permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite candidaţilor ori conducătorilor auto care prezintă afecţiuni neurologice grave, în afara cazurilor în care solicitarea se bazează pe un aviz medical autorizat.
6.2. În consecinţă, tulburările neurologice asociate afecţiunilor sau intervenţiilor chirurgicale care afectează sistemul nervos central ori periferic, care conduc la deficienţe senzoriale sau motorii şi afectează echilibrul şi coordonarea trebuie să fie luate în considerare în legătură cu efectele lor funcţionale şi riscurile evolutive. În astfel de cazuri, eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere este condiţionată de evaluarea periodică, în cazul riscului de agravare.
6.3. Epilepsia
6.3.1. Crizele de epilepsie sau alte tulburări subite ale stării de conştienţă constituie un pericol real şi grav pentru siguranţa rutieră dacă apar la o persoană în timp ce conduce un autovehicul.
6.3.2. Epilepsia este definită ca atare dacă au avut loc două sau mai multe crize de epilepsie la un interval mai mic de 5 ani. O criză de epilepsie provocată este definită ca o criză care are un factor provocator recognoscibil care poate fi evitat.
6.3.3. O persoană care a avut o criză iniţială sau izolată ori şi-a pierdut conştienţa trebuie sfătuită să nu conducă autovehicule. Este necesară întocmirea unui raport de specialitate în care să se precizeze perioada în care este interzisă conducerea unui autovehicul şi monitorizarea ulterioară necesară.
6.3.4. Este foarte important să se identifice sindromul epileptic specific şi tipul de criză pentru efectuarea unei evaluări corespunzătoare a capacităţii de a conduce autovehicule (inclusiv riscul producerii unor noi crize) şi să se prescrie terapia corespunzătoare. Acestea se efectuează de un neurolog.
6.3.5. Grupa 1
6.3.5.1. Conducătorilor auto cu epilepsie din această grupă trebuie să li se monitorizeze capacitatea de a conduce până când trec cel puţin 5 ani fără nicio criză.
Dacă persoana suferă de epilepsie, criteriile pentru acordarea/reînnoirea necondiţionată a permisului nu sunt întrunite. Autoritatea responsabilă de eliberarea permiselor de conducere trebuie notificată în acest sens.
6.3.5.2. Crize de epilepsie provocate: solicitantul care a avut o criză de epilepsie favorizată de un factor provocator recognoscibil care este improbabil să apară în timpul conducerii poate fi declarat apt pentru a conduce, de la caz la caz, în funcţie de avizul neurologic; evaluarea trebuie să se facă, după caz, în conformitate cu celelalte prevederi ale prezentelor norme minime (de exemplu, în cazul alcoolului sau altor comorbidităţi).
6.3.5.3. Prima criză (neprovocată) sau o criză singulară neprovocată: solicitantul care a avut o primă criză de epilepsie neprovocată poate fi declarat apt pentru condus după o perioadă de 6 luni în care nu au mai avut loc crize şi dacă s-a efectuat o evaluare medicală corespunzătoare. Autorităţile naţionale pot permite conducătorilor auto cu prognostic bun recunoscut să conducă înaintea încheierii acestei perioade.
6.3.5.4. Pierderea conştienţei: Pierderea conştienţei trebuie evaluată în funcţie de riscul de recurenţă în timpul conducerii.
6.3.5.5. Epilepsie: Conducătorii auto sau solicitanţii pot fi declaraţi apţi pentru condus după trecerea unui an în care nu au mai avut loc crize.
6.3.5.6. Crize exclusiv în timpul somnului: Solicitantul sau conducătorul auto care nu a avut crize decât în timpul somnului poate fi declarat apt pentru a conduce dacă acest tipar a fost observat pe o perioadă care nu trebuie să fie mai mică decât perioada fără crize necesară în cazul epilepsiei. Dacă apar atacuri sau crize în timpul perioadei de veghe, este necesară o perioadă suplimentară de un an fără crize înainte de acordarea sau reînnoirea permisului, în condiţiile prevăzute la pct. 6.3.5.5.
6.3.5.7. Crize care nu influenţează starea de conştienţă sau capacitatea de reacţie: Solicitantul sau conducătorul auto care nu a avut alte crize decât cele în privinţa cărora s-a demonstrat că nu afectează nici starea de conştienţă şi nici capacitatea de reacţie poate fi declarat apt pentru a conduce dacă acest tipar a fost observat pe o perioadă care nu trebuie să fie mai mică decât perioada fără crize necesară în cazul epilepsiei. Dacă apar orice fel de alte atacuri sau crize, este necesară o perioadă suplimentară de un an fără crize înainte de acordarea ori reînnoirea permisului, în condiţiile prevăzute la pct. 6.3.5.5.
6.3.5.8. Crize provocate de schimbarea sau eliminarea terapiei medicamentoase antiepileptice la recomandarea unui medic: Pacientul poate fi sfătuit să nu conducă timp de 6 luni de la încetarea tratamentului. Crizele care apar în timpul schimbării sau eliminării tratamentului medicamentos prescris de medic duc la interzicerea conducerii pentru 3 luni dacă se reia tratamentul anterior.
6.3.5.9. După intervenţia chirurgicală în scop curativ se aplică dispoziţiile prevăzute la pct. 6.3.5.5.
6.3.6. Grupa 2
6.3.6.1. Permisele de conducere pot fi eliberate sau reînnoite candidaţilor ori conducătorilor de autovehicule din această grupă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) solicitantul nu trebuie să urmeze tratament medicamentos antiepileptic în perioada în care nu trebuie să existe crize;
b) a fost realizată o monitorizare medicală corespunzătoare;
c) la examenele neurologice amănunţite nu trebuie să se confirme o patologie cerebrală aferentă afecţiunii şi nu trebuie să se înregistreze nicio activitate epileptiformă pe electroencefalogramă (EEG);
d) după un episod acut, trebuie să se facă o EEG şi un examen neurologic corespunzător.
6.3.6.2. Crize de epilepsie provocate
6.3.6.2.1. Solicitantul care a avut o criză de epilepsie determinată de un factor recognoscibil care este improbabil să apară în timpul conducerii poate fi declarat apt pentru a conduce, de la caz la caz, în funcţie de avizul neurologic. După un episod acut trebuie să se facă o EEG şi un examen neurologic corespunzător.
6.3.6.2.2. O persoană care prezintă o leziune structurală intracerebrală şi care prezintă un risc mare de apariţie a crizelor nu trebuie să conducă autovehicule din grupa 2 până când riscul de epilepsie scade la cel mult 2% pe an. Examenul de specialitate trebuie efectuat, după caz, în conformitate cu celelalte prevederi ale prezentelor norme minime (de exemplu, în cazul consumului de alcool).
6.3.6.3. Prima criză (neprovocată) sau o criză singulară neprovocată
6.3.6.3.1. Solicitantul care a avut o primă criză de epilepsie neprovocată poate fi declarat apt pentru conducere după o perioadă de 5 ani în care nu au mai avut loc crize şi în care nu s-a administrat tratament medicamentos, dacă s-a efectuat un examen neurologic corespunzător.
6.3.6.3.2. Autorităţile naţionale pot permite conducătorilor auto cu prognostic bun recunoscut să conducă înaintea încheierii acestei perioade.
6.3.6.4. Pierderea conştienţei: Pierderea conştienţei trebuie evaluată în funcţie de riscul de recurenţă în timpul conducerii. Riscul de recurenţă trebuie să fie de cel mult 2% pe an.
6.3.6.5. Epilepsie
6.3.6.5.1. Trebuie să treacă o perioadă de 10 ani fără crize şi fără administrarea unui tratament medicamentos antiepileptic.
6.3.6.5.2. Autorităţile naţionale pot permite conducătorilor auto cu prognostic bun recunoscut să conducă înaintea încheierii acestei perioade. Aceasta se aplică şi în cazul "epilepsiei juvenile".
6.3.6.5.3. Anumite afecţiuni (de exemplu, malformaţii arterio-venoase sau hemoragii intracerebrale) presupun o creştere a riscului de apariţie a crizelor, chiar în cazurile în care nu a avut loc nicio criză anterioară. Într-o astfel de situaţie trebuie efectuat un examen de către un organ medical de specialitate; riscul de apariţie a unei crize trebuie să fie de cel mult 2% pe an pentru acordarea sau reînnoirea permisului.

Citeşte în continuare

BEST PUBLISHING 9 SEPTEMBRIE 2010