Editura Bestpublishing

Curtea Constituţională

Hotărârea nr. 26/2010
privind actele de sesizare a Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie

Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 decembrie 2010.

În temeiul dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a), art. 14, 29 şi 50-51 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată,
ţinând cont de prevederile art. 4 lit. j) şi art. 17 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 2/2005, cu modificările şi completările ulterioare,
având în vedere dispoziţiile:
- art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, potrivit cărora:
"Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.";
- art. 255 din Codul de procedură civilă potrivit cărora:
"Hotărârile prin care se rezolvă fondul cauzei în prima instanţă se numesc «sentinţe», iar hotărârile prin care se soluţionează apelul, recursul, precum şi recursul în interesul legii ori în anulare se numesc «decizii».
 Toate celelalte hotărâri date de instanţă în cursul judecăţii se numesc «încheieri».";
- art. 261 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: "Hotărârea se dă în numele legii şi va cuprinde:
1. arătarea instanţei care a pronunţat-o şi numele judecătorilor care au luat parte la judecată;
2. numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor, calitatea în care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentanţilor legali şi al avocaţilor;
3. obiectul cererii şi susţinerile în prescurtare ale părţilor cu arătarea dovezilor;
4. arătarea concluziilor procurorului;
5. motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, cum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;
6. dispozitivul;
7. calea de atac şi termenul în care se poate exercita;
8. menţiunea că pronunţarea s-a făcut în şedinţă publică, precum şi semnăturile judecătorilor şi grefierului.",
precum şi faptul că prin dispozitiv trebuie rezolvate toate cererile părţilor, acesta trebuind să aibă un conţinut cât mai complet, să cuprindă elemente clare privind modalitatea de rezolvare a acestor cereri, întinderea drepturilor recunoscute părţilor şi identificarea acestora,
constatând că unele instanţe de judecată nu mai procedează la întocmirea unei încheieri distincte de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, ci, rezolvând acest incident procedural în considerentele încheierii (sentinţei, deciziei) de sesizare, continuă judecata, astfel încât în dispozitivul respectivei încheieri (sentinţe, decizii) transmise Curţii Constituţionale sunt consemnate măsurile dispuse pentru următorul termen de judecată sau chiar soluţia pronunţată, fără a se mai face vreo menţiune cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale,
constatând că această practică a intervenit ca urmare a abrogării, prin art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, a dispoziţiilor alin. (5) al art. 29 din Legea nr. 47/1992, care prevedea obligativitatea suspendării soluţionării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate,
întrucât nu există nicio justificare a acestei practici, câtă vreme dispoziţiile privitoare la natura juridică şi conţinutul actului de sesizare al Curţii Constituţionale, cuprinse în art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, nu au suferit modificări;
având în vedere necesitatea colaborării cu instanţele de judecată în vederea asigurării dreptului părţilor la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, concretizată şi într-o aplicare corectă a dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată;
pentru a evita pronunţarea unor decizii de respingere a excepţiilor de neconstituţionalitate pe considerente formale, ce ţin de legalitatea sesizării Curţii Constituţionale,

 Plenul Curţii Constituţionale adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. - Dosarele Curţii Constituţionale având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate cu privire la care Curtea este sesizată în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată, se vor constitui numai în baza actului de sesizare constând într-o încheiere distinctă, care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor. Dispozitivul încheierii se va referi la soluţia instanţei cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale.
Art. 2. - De la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, actele de sesizare care nu sunt conforme cu dispoziţiile legale reţinute în această hotărâre vor fi restituite instanţelor de judecată, în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute de lege.
Art. 3. - Actele de sesizare transmise Curţii Constituţionale până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri vor fi înregistrate şi vor primi număr de dosar, excepţiile de neconstituţionalitate urmând să fie examinate, chiar dacă sunt viciate din punctul de vedere al legalităţii sesizării.
Art. 4. - Prezenta hotărâre se va comunica Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţilor curţilor de apel, în considerarea dispoziţiilor art. 43 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora aceştia exercită atribuţii de coordonare şi control al administrării instanţei unde funcţionează, precum şi a instanţelor din circumscripţie.
Art. 5. - Prezenta hotărâre se va comunica de către şeful Serviciului grefă, registratură şi arhivă membrilor Curţii Constituţionale, prim-magistratului-asistent, magistraţilor-asistenţi-şefi, magistraţilor-asistenţi şi secretarului general.
Art. 6. - Dispoziţiile prezentei hotărâri se aplică de la data de 1 ianuarie 2011.


 Această hotărâre a fost adoptată de Plenul Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, în şedinţa din data de 16 decembrie 2010.

EDITURA BEST PUBLISHING - 13 IANUARIE 2011